BLOG

Am un frate mititel,/Tare m-aş juca cu el,/Dar e mic şi nu prea ştie/Ce înseamnă-o jucărie!

Când vorbesc, el îmi zâmbeşte/Şi atent mă urmăreşte/Şi-apoi, plânge, ce să-i fac/Că eu nu ştiu să-l împac?

Mămica l-a auzit/Şi în grabă a venit,/A privit la noi cu drag/Din a odăiţei prag:

„Dragul meu, mai ai răbdare/Până va mai creşte mare/Să te poţi juca cu el,/Căci acum e mititel!

Roagă-te Lui Dumnezeu/Să îl ia pe Braţul Său,/Să îl crească sănătos/Şi-o să vă jucaţi frumos!”