Am un frate mititel...

Am un frate mititel,/Tare m-aș juca cu el,/Dar e mic și nu prea știe/Ce înseamnă-o jucărie!

Când vorbesc, el îmi zâmbește/Și atent mă urmărește/Și-apoi, plânge, ce să-i fac/Că eu nu știu să-l împac?

Mămica l-a auzit/Și în grabă a venit,/A privit la noi cu drag/Din a odăiței prag:

„Dragul meu, mai ai răbdare/Până va mai crește mare/Să te poți juca cu el,/Căci acum e mititel!

Roagă-te Lui Dumnezeu/Să îl ia pe Brațul Său,/Să îl crească sănătos/Și-o să vă jucați frumos!”